Il meritam! Cu varf si indesat meritam un concediu dupa doi ani de zile plini de venimente si … iata-ne in Apuseni! Am ales Albac, la recomandarea catorva prieteni si inspiratia lui Flori care, fiind femeie, nu s-a inselat
Drumul in sine a fost o mica excursie plina de satisfactii (Bucuresti-Pitesti-Rm. Valcea-Sibiu-Sebes-Alba Iulia-Campeni-Albac), iar cei care si-au lasat oarecand increderea pe rotile unui BMW, pe un drum virajat, pot cunoaste
Notasem de acasa cateva nume de pensiuni, cateva numere de telefoane, aveam in minte oarece poze cu camerele, tot ceea ce urmaream e sa fim undeva oarecum in mijlocul Parcului National Apuseni, aproape de padure si intr-un loc de unde sa putem lesne iesi sa vizitam si sa vedem cat mai multe. Ne-am oprit in Albac, la Pensiunea Aurora. Voiam sa avem o camera pentru 7-8 nopti, aici am gasit deocamdata pentru numai 5 zile, insa ne-a placut de la bun inceput atmosfera si am ramas. Si n-am facut rau. Camera 80 de roni pe noapte, si pentru inca 50 de roni de persoana pe zi un mic dejun si o cina…ca-n povesti. Imi sarisera de la bun inceput in ochi niscaiva diplome si trofee castigate la concursuri locale de gastronomie asa ca…am ramas! Cei care ma cunosc stiu de ce
Rasfatul bucatelor a inceput cu prima cina: clatite cu ciuperci si verdeata (specialitatea casei), indesate zdravan si intarite ca sa faca pat bun celor ce aveau sa urmeze, ciorba de fasole verde frageda si curata cu smantana, porc mistret cu dulceata de afine slaba in zahar ca sa nu manjeasca zadarnic vanatul si o prajitura de casa cuminte, nu exploziva, cu ceva fructe usoare ca sa lege tot ce a fost inainte! Micul dejun inseamna aici o masa plina cu de toate: telemea in bucati mici si usor de infruntat, branza de burduf in rondele de ardei gras si rosu, caltabos, drob, carnaciori de porc afumati, omleta, salamuri crescute si uscate in propria camara (aici nimic nu este din comert), unt cu multe, multe grasimi…si altele…
In afara de mancat, am si apucat sa vizitam ceva pe aici…ieri am fost la pestera Poarta lui Ionele si Pestera Scaricioara….azi la casa memoriala Avram Iancu, Dealul cu Melci si jumatate din drum pana in satul lui Horea…ne-a intors frica de ploaie dar…o luam de la capat maine!